Mesaje : 1062 Points : 1276 Varsta : 28 Localizare : pe aici
| | Disclamer: Personajele nu imi apartin, sunt persoane reale. Doar actiunea este dezvoltata de mine. Inspirata din K-POP si YAOI.
Introducere: Big Bang o duce bine si totul pare sa fie frumos si infloritor, da' nu e tocmai asa. GD descopera ca un coleg de-al lui are o pasiune mai ciudata si el e prins in pasiunea colegului sau. Pasiunea nu e tocmai ortodoxa, dar in cele din urma ajunge sa se obisnuiasca cu ce i se intampla. Totusi, asta poate duce la scandal in trupa sau in media, deci ei trebuie sa faca tot posibilul sa tina secreta pasiunea si tot ce prespune aceea pasiune. Vor reusii? Sau vor fii descoperiti si va fii un scandal monstru in media? - Poze:
GD: TOP:
- Cap 1. GD P.o.V:
Au trecut 7 ani de cand Big Bang exista. De 7 ani eu, TOP, Seungri, Taeyang si Daesung incantam fanii din toata lumea cu muzica noastra. Fiecare dintre noi are si o cariera solo. In felul asta putem canta stilul nostru, nu ceea ce cantam in trupa. De exemplu, TOP, sau Choi SeungHyun, canta hip-hop, SeungRi, Lee SeungHyun, canta dance, TaeYang, Dong YoungBae, cante electronica, DaeSung, Kang DaeSung (nu prea inspirata porecla, stiu), canta dance si eu, Kwon JiYoung, cant pop si hip-hop. Eu si TOP facem des colaborari. Am vazut ca duetele noastre prind la public asa ca am continuat sa facem asemenea melodii. - Oy, JiYoung, cum mai merge cu versurile? ma intrerupe YoungBae. De trei ore ma chinui sa scriu versurile pentru Monster, dar mereu trebuia sa intre ori YoungBae, ori DaeSung, ori SeungHyun, nu TOP, ci SeungRi, sa ma bata la melodie cu versurile. Imi venea sa arunc cu ceva dupa ei, dar tinand cont ca langa mine mai e doar o lampa, pe care o folosesc, nu puteam decât sa-i trimit afara. - Ca acum 3 minute! marai printre dinti fara sa ma intorc cu fata la el. Puteti sa ma lasati sa termin? Va rog! - Bine, bine! Te lasam! iese din camera. Desi sunt cu spatele la el, parca ii vad fata aia de catel plouat pe care o face de fiecare data cand unul dintre noi ii spune sa ne lase sa lucram in liniste. In 20 de minute, versurile sunt gata si ma duc cu ele in camera de inregistrari. Cand intru il vad numai pe SeungHyun, adica TOP. Ma fixeaza cu privirea si zambeste. - Ce? Am ceva pe fata? intreb mirat vazand ca se uita asa de insistent la mine. - Nu, nu ai nimic pe fata. Dar arati ca dupa un razboi. imi spune chicotind. Cand ma uit la cum aratam ma bufneste rasul. Camasa e stramba, tricoul e mototolit, parul e mai ciufulit ca dupa un interviu. Ce sa mai... aratam ca dupa o fuga de fani. Seung, cum ii mai spun eu, ca sa-l deosebesc de Seungri, vine langa mine si ma aranjeaza cat de cat. Acum camasa e dreapta, tricoul e cat de cat indreptat, iar coafura arata mai normal. Zambesc copilaros. Asa faceam mereu. N-am ce sa fac daca sunt o fire copilaroasa. - Multumesc, Se... nu apuc sa termin ca-mi acopera gura cu mana. Se aproprie cu capul de urechea mea si ma musca incet de lob. Raman nemiscat sa vad ce mai avea de gand sa faca, dar nimic, doar atat. O muscatura. - Spune-mi TOP! imi zambeste si pleaca dupa ceilalti. Ce dracu a fost asta? De ce m-a muscat? De ce mi-a spus sa-i spun TOP? Pana acum ii placea sa-l strig Seung. Raman socat in mijlocul camerei. Nu puteam sa-mi explic logic ce tocmai s-a intamplat. Aproape robotic ma asez pe canapea. De ce-mi batea inima nebuneste? Pun mana in dreptul inimii si strang tricoul in pumn. De ce a durut cand ce mi-a spus? Nu e ca si cum m-as fii indragostit de el. Suntem ca fratii! Ne intelegem foarte bine. Ce e cu schimbarea asta? Atatea intrebari tabara in capul meu ca nici nu mai stiam la care sa raspund. Un lucru era insa cert, ce-mi spusese ma deranjase, sau ranise? Inclin sa cred spre a doua varianta. Prea-mi bubuia inima in piept. Dupa numai 5 minute, Seung se intoarce cu DaeSung, YoungBae si SeungHyun. Eu inca eram socat de faza de mai devreme si nici nu realizez cand intra in camera. - Hey, JiYoung! Ti-e rau? Esti asa de palid... JiYoung! ma trezeste DaeSung la realitate. Clipesc de cateva ori si dau drumul tricoului. Zambesc larg si ma ridic. - Scuze ca te-am ingrijorat, sunt doar obosit. Haideti, sa inregistram! sar direct in zona de inregistrat si atept sa vina si ceilalti. Stiu ca paream total debusolat. Asa si eram. Nu ai staim ce sa cred despre Seung. „Spune-mi TOP!”. Expresia asta imi tot suna in minte facandu-ma sa grersesc intrarile. - JiYoung, ce-ar fii sa te odihnesti? Ai muncit mult azi. Inregistram maine. Imi face vant SeungHyun din camera. - Sunt bine! Doar nu am fost atent! dau sa ma intorc la microfon, dar Daesung ma opreste. - Nu, nu esti! Nu esti atent la noi, greseti intrarile, ca sa nu mai spun de versuri. Tu le-ai scris. De ce faci pe cocosul si zici ca esti bine? - Serios, Daesung, nu am nimic. o tin pe a mea, desi, in sinea mea, stiam ca Daesung avea dreptate. Nu eram in apele mele. Cum as mai putea sa fiu dupa ce mi-a spus Seung? - Ji, de ce nu te duci sa dormi putin? Seung vine si ma ia de mana, fortandu-ma sa plec dupa el. Ma opintesc sa ma intorc inapoi, dar forta lui o batea pe a mea. - Lasa-ma! Avem de inregistrat! ma zbat in stransoarea lui, care devenea din ce in ce mai puternica. Ce vroia acum de la mine? Pana sa realizez ce mi se intampla ma trezesc aruncat in pat si el vine deasupra mea. Ma uit la el cu niste ochi mari si speriati. Habar nu aveam ce avea de gand sa-mi faca. La cum il stiam urma sa ma tachineze putin si sa ma puna sa dorm. - Sti ce, Jiyoung, m-am saturat sa tot astept. imi sopteste la ureche si ma saruta pe gat. - Sa astepti ce? intreb socat de ceea ce-mi face. Seung, lasa-ma in pace! Seung! Nu ma mai saruta! in zadar il lovesc cu pumnii in piept, nu ma lasa in pace si mai rau, continua sa ma sarute pe gat, urcand usor spre mandibula, apoi spre buzele mele, pe care le prinde intr-un sarut pasional. Nu era normal, dar imi placea. Felul cum ma atinge, sarutul, faptul sa e bland cu mine ma linisteste, intr-un fel sau altul. Toate alinturile astea venite din partea lui ma calmeaza si ma fac sa uit de scena din camera de inregistrari si de nervii care mi i-au cauzat baietii cand scriam versurile. Ciudat... asta chiar e ciudat. Imi place ce-mi face. Bine, doar ma saruta pe gat, pe frunte si pe buze, dar o face atat de bland si de gingas ca e imposibil sa nu-mi placa. Adorm fara sa-mi dau seama. Cred si eu la cat de mult m-a relaxat. Un lucru e cert. L-am auzit soptindu-mi la un momentdat „Te iubesc!”. Oi fi fost eu semiadormit, dar urechile nu-mi joaca feste niciodata. Maine il voi intreba ce a fost cu chestia aia. Acum, insa, mi-e prea somn ca sa ma mai trezesc si sa ma duc sa-l intreb. „Te iubesc!”... imi rasuna in strafundul mintii propozitia asta de atatea ori incat am impresia ca mi-o repeta el in ureche. Atata de gingas si de pasional... stai ce? Ce naiba gandesc eu acuma? Dar cum sa nu gandesc asa ceva cand chiar asa a fost? Chiar trebuie sa am o discutie cu Seung pe tema asta. „M-am saturat sa tot astept.”. Sa astepti ce? Ce astepti de la mine? Din nou, mintea mea e invadata de atatea intrebari la care nu stiam sa raspund. Simteam adanc in suflet ca toate raspunsurile mele sunt la Seung. Toata noaptea acele intrebari fara raspuns imi tot rasuna in cap. Dar... la un momentdat nu le-am mai auzit. Cred ca din cauza oboselii. Puteau sa ma intrebe cat vor ele, nu le mai auzeam, nu-mi mai pasa. Totusi... trebuia sa vorbesc cu Seung maine. Si neaparat.
- Cap2. T.O.P P.o.V:
Stiu ca acum, JiYoung ma crede nesimtit sau neobrazat, dar chiar ma saturasem sa-l tot astept sa faca ceva. Nu stiu daca stie sau nu, dar pustiul ala ma intoarce cu susul in jos de fiecare data cand are o stare de spirit pe care chiar ne lasa sa o si vedem, de exemplu, oboseala si nervii, sau bucuria dusa la extrem. Ma enerva uneori cum le acorda ceorlalti mai mult din timpul lui, dar trebuia sa accept. Eram o trupa si era datoria lui sa-i ajute si pe ceilalti, dar parca tot vroiam sa stea mai mult cu mine. Ma enervau discutiile lui interminabile cu Daesung, sau tachinarile pe care si le facea cu YoungBae... de ce nu facea asa si cu mine? Mereu cand trebia sa discute ceva cu mine termina in 30-40 de minute si cu ceilalti sta si cate 1-2 ore... A doua zi ma trezesc cu un mesaj de la JiYoung :”Nu pot sa vin azi... Am dormit cu geamul deschis si nu ma simt prea bine...”. Neatentul lumii! Cum sa dormi cu geamul deschis? Ce? Crezi ca sunt 100 de grade? Off, copil ce e! Dupa ce-mi fac ritualul de dimineata ii trimit mesaj lui SeungHyun ca ma duc la JiYoung sa stau cu el ca nu se simte bine. Primesc un „Okay, okay, ai grija de nebunul ala.”. Nebun? Ji a oricum, dar nu nebun! Pornesc spre casa aerianului meu prieten. Stiam ca aveam sa-l gasesc in pat, eventual invelit si cu o punga de geata langa el. Asa face mereu cand are febra. Si pe urma ma intreaba de ce se simte si mai rau. Off, prostanac mai e uneori. In fine, ajung la el acasa in 20 de minute. Intru in casa si-l gasesc in domitor dormind dus... fara gheata langa el? bBun! In sfarsit m-a ascultat. Ma asez pe scaun langa el si-l privesc. Era asa de inistit cand dormea. Inspira liniste si pace, nu dezordine si dezastru, cum facea cand filmam videoclipuri. Dupa vreo ora se trezeste. Il aud cum se da jos din pat. Eram in bucatarie. Ii pregateam ceva sa manance. Stiam ca trebuia sa-i fie foame dupa atata stat in pat. - Ce cauti aici? ii aud vocea si ma intorc cu fata la el, zambind. - Am venit sa am grija de tine. M-am gandit eu c-o sa bolesti la pat asa ca un mic ajutor in casa nu strica. - N-am nevoie! Totusi, daca tot esti aici... explica-te! Care e faza? De ce mi-ai spus sa-ti spun TOP? De ce m-ai sarutat? De ce ai facut ce-ai facut aseara? - Usurel! Bine, iti voi explica. Stii, la inceput, muscatura... a fost ca sa te trezesc. Apoi... faza cu TOP.... tu esti singurull care-mi spui pe nume... si-mi place asta, dar ceilalti incep sa ma certe ca tie iti permit si lor nu. Apoi saruturile si scena de aseara... mda... cu alea e alta poveste. Dar, daca ai rabdare, ti-o voi spune cu drag. - Spune tot, Seung. Tot! Si chiar acum! - Bine, am sa-ti spun. oftez si ma asez langa el, pe un scaun. Stii, de cand ne-am intalnit prima data mi s-a parut ca esti un tip dragalas si cam copilaros. Cu timpul am descoperit si ca esti incapatanat, usor enervabil, iubitor si mamos. Te alinti mereu cand suntem numai noi doi si-ti place sa ma auzi certandu-te. Cu timpul am inceput sa devin gelos pe ceilalti ca lor le acorzi mai mult timp si mie nu. Pe mine ma expediezi repede. Dar, cu toate astea, tot mai am ocazia sa stau singur cu tine si sa radem si sa glumim. Si, chiar daca o sa ma crezi nebun, m-am indragostit de tine. De aceea te-am sarutat aseara. De aceea ti-am zis ca nu mai rezist. Vreau sa fii al meu! Doar al meu. Si nu mai al meu. Cum termin de spus incepe sa rada si aproape cade de pe scaun. Aha.. deci ies in gluma totul, huh? - Buuna gluma, Seung. Ai spus asta doar ca sa eviti sa spui ca erai obosit si ca nu mai stiti ce faci, nu? - Da, asa e! il aprob, deocamndata. Pana la urma avea sa-si dea seama ca eram serios. Dupa ce mancam amandoi ce preperasem, el se duce iar in pat, la insistentele mele. Off, copilul asta, bine, nu mai e copil, dar se comporta ca unul. Ma duc in camera lui, ca sa-l pot supraveghea calumea. Dupa un timp adoarme la loc, cu fata in sus. Imi venea sa-l sarut iarasi, dar ma trezeam cu un pumn de la el. Totusi, cumva va trebui sa-l fac sa vada ca eu chiar il iubesc.. mai mult decat ca
|
|